În luna iulie, membrul echipei Take Part, Felipe G. Santos, a publicat un articol revista Democratization,în coautorat cu Bálint Mikola. Studiul, intitulat „Opposition electoral strategies against democratic backsliding: the United for Hungary coalition and its 2022 primaries” („Strategiile electorale ale opoziţiei în faţa regresiei democratice: coaliţia Uniți pentru Ungaria şi alegerile primare din 2022”), aduce perspective noi asupra modului în care eroziunea democratică reconfigurează politica opoziţiei şi atitudinile alegătorilor.

Cercetarea se concentrează pe coaliţia Uniți pentru Ungaria, formată ca răspuns la evoluţia procesului democratic în Ungaria şi la alegerile generale desfăşurate la 3 aprilie 2022. Autorii subliniază rolul consolidării autoritare, care determină partidele de opoziţie să îşi recalibreze strategiile: în special, acestea tind să diminueze accentul pe diviziuni ideologice şi să adopte un cadru unitar pro-democraţie ca element central al campaniilor electorale. În acest fel, alegerile devin mai puţin competiţii între stânga şi dreapta şi mai mult referendumuri privind autoritarismul însuşi.

Mai mult decât atât, studiul evidenţiază faptul că, în contexte de regresie democratică, partidele de opoziţie adoptă tot mai frecvent trăsături asemănătoare mişcărilor sociale: mobilizare la bază, alianţe cu actori ai societăţii civile şi procese participative precum primarele deschise. În cazul ungar, primarele au funcţionat nu doar ca mecanism de selecţie a candidaţilor, ci şi ca instrument de implicare publică şi construire a coaliţiei.

Importanţa acestei analize nu rezidă doar în sfera organizaţiilor de partid: Mikola şi Santos arată că şi alegătorii reflectă aceste schimbări, manifestând o prioritate sporită pentru restaurarea democraţiei în detrimentul preocupărilor partizane sau ideologice, şi fiind mai predispuşi la implicare non-electorală.

Prin analiza cazului Ungariei, studiul contribuie la dezbaterile mai largi privind rezilienţa democratică şi strategiile adaptative ale opoziţiei politice în condiţii de regresie democratică.

Articolul complet este disponibil în regim de acces deschis prin revista Democratization,: https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13510347.2025.2522194