Take Part - Social Learning to Take Part in Social Movements:

Understanding the Social Transformation of Civic Participation

O înțelegere mai bună a protestelor prin intermediul hărților

by Matthias Hoffmann

Unul dintre principalele obiective ale proiectului TakePart este crearea de resurse accesibile care să contribuie la înțelegerea publică a participării politice în țările democratice. În viziunea noastră, o înțelegere clară și bazată pe dovezi a participării politice, dincolo de simplul vot, poate ajuta societățile democratice să reflecteze asupra propriilor lor transformări. Acest lucru le poate ajuta să se adapteze la schimbările din cultura politică și să recunoască noi practici care ar putea susține implicarea cetățenilor în viața politică, un principiu vital al democrațiilor moderne.

TakePart se concentrează pe participarea la proteste, un canal din ce în ce mai important pentru implicarea cetățenilor în politica democratică, oferind o cale de influențare a guvernelor și a factorilor de decizie din afara procesului electoral (Oser, 2021). În ultimele luni, cercetătorii din cadrul TakePart au lucrat la catalogarea unor instanțe de participare care includ o gamă largă de acțiuni – de la demonstrații la petiții – în cinci țări europene: Germania, Ungaria, România, Spania și Marea Britanie. Rezultatele acestei munci încep să apară și le vom împărtăși prin diverse canale, inclusiv în secțiunea „Resurse” a site-ului nostru.

Mai jos prezentăm două hărți care arată rapoartele despre protestele acoperite de cinci surse mass-media cu perspective ideologice diferite, pe o perioadă de 18 luni, începând din anul 2023 (primul an al proiectului). Prima hartă (Figura 1) este o reprezentare a protestelor acoperite de mass-media din România, din 1 ianuarie 2023 până la 31 iulie 2024. Aceasta oferă câteva perspective importante. În primul rând, deși protestele s-au concentrat în marile orașe ale țării, Bucureștiul depășind cu mult celelalte orașe, există totuși o mare varietate de locații în care oamenii au protestat la un nivel suficient de mare încât să atragă atenția mass-media. În al doilea rând, o privire rapidă asupra hărții arată o diferență între zonele urbane și rurale, sugerând o disparitate semnificativă și, posibil, structurală în ceea ce privește participarea.

Oamenii din zonele rurale pot avea mai puține oportunități de a se implica, iar chiar și atunci când o fac, este posibil să nu reușească să atragă atenția mass-media și, astfel, să ajungă la un public mai larg din România. Astfel, poate fi mai dificil ca nemulțumirile lor să ajungă pe agenda publică, iar acest traseu îi poate conduce inevitabil pe protestatari către orașele mai mari (cele reprezentate în harta numărul 1) așa cum au arătat protestele fermierilor de la începutul anului 2023 (vezi Figura 2).

Figure 1. Harta cu locațiile protestelor înregistrate de mass-media în România (ianuarie 2023-iulie 2024)

Trebuie menționat, însă, că o geografie a protestelor trebuie să ia în considerare valoarea simbolică a unor locuri specifice. De asemenea, caracterul disruptiv al protestului, de exemplu sub forma blocajelor rutiere, este amplificat în zone dens populate și cu trafic intens. În cele din urmă, deși marșurile în orașe sunt o trăsătură istorică, echipa TakePart este interesată să investigheze măsura în care utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare – cel mai proeminent fiind rețelele sociale – contribuie la reducerea decalajului rural/urban. Cercetări viitoare realizate de membrii echipei TakePart sugerează că românii care trăiesc în afara zonelor urbane sunt mai predispuși să susțină demonstrațiile online decât omologii lor urbani. Echipa TakePart explorează modalitățile în care această participare este susținută social în mediul online.

Figure 2. Harta cu locațiile protestelor fermierilor/transportatorilor raportate de presa românească

References

Oser, J. (2021, 2022/04/01). Protest as One Political Act in Individuals’ Participation Repertoires: Latent Class Analysis and Political Participant Types. American Behavioral Scientist, 66(4), 510-532. https://doi.org/10.1177/00027642211021633

ro_RORomanian